Prezentare

Proiectul ”Întărirea capacității rețelei Child Pact”,

Scurta prezentare

Proiectul ”Întărirea capacității rețelei Child Pact”, finanțat de Oak Foundation și fondul INSPIRE ”Creșterea capacității regionale și naționale de diseminare și promovare a implementării pachetului INSPIRE în regiunea extinsă a Mării Negre” are drept obiectiv implementarea unei strategii de advocacy la nivel regional si national ce se bazeaza pe pachetul de strategii INSPIRE.

INSPIRE este o inițiativă globală care a conturat un grup de strategii menite să reducă violența împotriva copiilor.
Strategiile sunt:
Strategia nr. 1: Implementarea / aplicarea legilor
Strategia nr.2: Norme și valori (de gen, sociale, comunitare)
Strategia nr.3: Medii sigure
Strategia nr.4: Suport pentru părinți și îngrijitori
Strategia nr.5: Consolidarea economică și a veniturilor
Strategia nr.6: Servicii de răspuns și sprijin
Strategia nr.7: Educație și abilități pentru viață

Strategia de advocacy la nivel national va cuprinde o serie de activități astfel încât să se obțină rezultatele:

  1. crearea unei campanii de promovare a strategiilor INSPIRE la nivel national avand are drept scop prevenirea și combaterea violenței împotriva copilului.
  2. promovarea chestionarului Inspire la nivel national/ maparea nationala privind strategiile INSPIRE
  3. inregistrarea a unui numar de cel putin 35 organizatii ce raspund la chestionarul Inspire
  4. dezvoltarea unui plan de actiune la nivel national pentru a promova strategiile INSPIRE
  5. definirea a 5 prioritati in cadrul planului de actiune la nivel national
  6. selectarea unui grup de lucru la nivel national format din cel putin 5 membri si organizarea de intalniri lunare
  7. acordarea de interviuri si publicarea a cel putin 3 articole/ documente de pozitie privind prioritatile alese in cadrul planului de actiune
  8. inregistrarea ecourilor din social media privind campania de advocacy la nivel national
  9. organizarea unui eveniment national de promovare a strategiilor INSPIRE la care sa participe cel putin 40 de persoane, printre care cel putin 2 reprezentanti ai autoritatilor nationale
  10. Inregistrarea a cel putin 5 comunicate de presa privind evenimentul national de promovare INSPIRE publicate de mass media
  11. În social media: impact asupra a 525 oameni, 70 – interacțiuni și 8 distribuiri a anunțului privind chestionarul

 

INTRODUCERE

Fragmente și aspecte transversale din sondaje

Secțiunea de mai jos arată aspecte transversale care sunt relevante pentru toate strategiile INSPIRE. Exemple de activități relevante pentru diferitele strategii vor fi prezentate separat în secțiunea următoare.

RELAȚIA DNTRE SECTORUL ONG ȘI AUTORITĂȚILE DE STAT

Majoritatea respondenților au declarat că nu au primit niciun fel de sprijin din partea statului. Doar o mică parte a declarat că a primit un fel de formă de sprijin referindu-se la Legea nr.34/1998, care alocă subvenții asociațiilor și fundațiilor și cofinanțează proiecte de la consiliile locale prin Legea 350/2005. Alte ONG-uri au menționat parteneriatele pe care le au cu primăriile, consiliile județene sau cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Există o asociație care primește întreaga finanțare de la Primăria Timișoara și toate serviciile oferite sunt gratuite pentru beneficiarii lor.

ACTIVITĂȚI CONDUSE DE ORGANIZAȚII CARE FAC PARTE DIN GRUPUL DE LUCRU INSPIRE LA NIVELUL NAȚIONAL

Doar cinci organizații au declarat că fac parte din grupul de lucru INSPIRE la nivel național: Fundația „Sprijin Comunitar”, Fundația „Talentum”, World Vision România, SOS Village Village Romania și Terre des Hommes. Aceste organizații au luat parte la evaluarea situației actuale și la identificarea posibilelor oportunități de finanțare.

Majoritatea respondenților oferă sprijin educațional, social și recreativ pentru copiii din zone defavorizate. De asemenea, aceștia ajută tinerii din zone defavorizate să își continue educația liceală sau să ofere programe de consiliere social-psihologică pentru părinți. Terre des Hommes face parte din grupul de lucru dedicat Parteneriatului Global pentru Reducerea Violenței Împotriva Copiilor. În cadrul grupului de lucru sunt discutate diferite abordări și proiecte ce vor fi implementate în conformitate cu principiile și modelele celor 7 strategii INSPIRE. Un plan național de advocacy va fi dezvoltat în curând, iar implementarea acestuia va fi monitorizată de către membrii acestui grup.

PREVENIREA ABUZULUI SEXUAL ȘI A EXPLOATĂRII

60% dintre respondenți au declarat că organizațiile lor desfășoară aceste activități legate de abuz și exploatare sexuală. Printre activitățile menționate de respondenți se numără: consiliere psihologică, intervenție socială, activități informaționale cu copiii și părinții acestora cu privire la efectele posibilelor abuzuri asupra copiilor. Intervențiile individualizate în cazuri de risc au fost, de asemenea, enumerate ca exemplu.

Unele dintre organizațiile federației au abordat deja companiile de turism, media și asociațiilor furnizorilor de servicii de internet. Au fost organizate mese rotunde la nivel de județ cu instituțiile publice, societatea civilă și asociațiile de părinți cu atribuții sau interes în domeniu în vederea prevenirii și opririi abuzurilor asupra copiilor și adolescenților.

Fundația „Sprijin Comunitar” a oferit ca exemplu centrul de îngrijire de zi pentru copiii din familii defavorizate, care „reprezintă o alternativă puternică în special exploatarea prin munca a copilului din mediul rural.”

Printre participanții care au declarat că nu au activități de prevenire au fost respondenți care și-au declarat intenția de a dezvolta astfel de activități în viitor.

Exemple de practici

Mulți respondenți au menționat existența unui centru de zi pentru copii/adolescenți care oferă sprijin educațional și programe de integrare socială care împiedică abandonul școlar, proiecte care derulează activități educaționale și recreative sau modelul sport care are un impact mare în prevenirea abandonului școlar. Un participant a considerat că o bună practică ar putea fi, în opinia sa, intervențiile individualizate, „care se pliază pe o anumită situație și context.”

Unii respondenți au abordat și problema prevenției în instituții, menționând aici implementarea politicilor de protecție a copilului în rândul angajaților, voluntarilor și vizitatorilor din centrele de zi rezidențiale și consolidarea capacității specialiștilor pentru a-i încuraja să raporteze suspiciunile de violență. Programele de formare profesională, cursurile de formare a educației parentale pentru asistenții sociali sau alți specialiști au fost, de asemenea, enumerate ca fiind bune practici.

Campaniile de conștientizare, marșurile privind drepturile persoanelor cu dizabilități în comunități reprezintă unele dintre activitățile de succes pentru prevenirea și stoparea abuzurilor și violenței împotriva copiilor.

Acest raport se bazează în mare parte pe contribuțiile și observațiile a 35 de organizații care lucrează în domeniul protecției copilului în România. Întrucât sondajul a fost diseminat prin Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC)– coaliție națională pentru protecția copilului, majoritatea respondenților sunt membri ai federației (33 de organizații). Doar o minoritate relativ mică din aceștia declară că fac parte dintr-un grup de lucru INSPIRE la nivel național (5 organizații).

Acest lucru nu înseamnă, totuși, că nu desfășoară activități care să se ocupe de aspecte cheie pe care INSPIRE își propune să le abordeze, în unele cazuri aplicând de fapt soluții care sunt perfect în conformitate cu abordarea INSPIRE. Într-adevăr, o serie de organizații care au participat la sondaj desfășoară activități care se referă direct la una sau mai multe dintre strategiile INSPIRE.

”Să credem în mai mult – #INSPIRE!”

 

Acest document de politică publică se adresează profesioniștilor, părinților, mass mediei, deopotrivă autorităților publice centrale și locale, precum și societății civile. Scopul acestuia este de a atrage atenția asupra fenomenului violenței împotriva copilului și de a promova soluții concrete în vederea prevenirii și combaterii acesteia. Sprijinirea părinților și a parentalității pozitive este una dintre prioritățile campaniei lansate azi de către Federați Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC ”Să credem în mai mult – #INSPIRE!”. Campania se derulează în cadrul proiectului ”Întărirea capacității rețelei ChildPact” finanțat de Oak Foundation și fondul INSPIRE ”Creșterea capacităților regionale și naționale de diseminare și promovare a implementării pachetului INSPIRE în regiunea extinsă a Mării Negre”.

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) își exprimă îngrijorarea față de modul în care au fost tratate drepturile copilului în ultima perioadă în România. În luna ianuarie 2018 FONPC atrăgea atenția autorităților, dar și întregii societăți civile, inclusiv mass-mediei asupra faptului că numărul copiilor abuzați a crescut în ultimii ani, dar mai ales asupra faptului că violența împotriva copiilor rămâne încă un fenomen aproape invizibil, deși cele mai recente statistici arată că sunt raportate mai mult de 14.000 de cazuri anual, de exploatare a copiilor, abuz și neglijare și trafic.  În luna iulie 2018, Federația cerea Primului Ministru să sprijine părinții în eforturile lor de a crește și îngriji copiii, iar în același timp să investească în formarea profesioniștilor care lucrează cu părinții și copiii.

Șapte probleme au fost identificate ca fiind printre cele mai grave și urgente pentru copiii din România, conform analizei indicatorilor din raportul ”Child Rights Now!” privind drepturile copiilor, realizat de Fundația Terre des hommes România, Salvați Copiii România, SOS Satele Copiilor România și World Vision România. Cele șapte probleme fundamentale sunt: mortalitatea infantilă și mortalitatea în rândul copiilor, sarcinile la vârsta adolescenţei, violența asupra copiilor, situația copiilor din sistemul de protecție specială, situația copiilor afectați de migrație, accesul la educație și participarea copiilor în procesele care îi privesc direct.

Deși copiii României sunt din ce în ce mai puțini, problemele cu care se confruntă îi aduce adesea în pragul vulnerabilității.

Cifrele care redau starea copilului în România nu sunt deloc încurajatoare:

  • Prin comparaţie, în iunie 2017, sporul natural negativ a fost de 3.256 de persoane, potrivit datelor datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În iunie 2018 s-au născut 15.067 copii, cu 234 mai puţini decât în mai şi cu 1.611 mai puţini decât în iunie 2017;
  • Fenomenul de ”bullying” sau hărțuirea verbală sau fizică în școală ia amploare deoarece astăzi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor și 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi, potrivit unui studiu realizat de Organizației „Salvați Copiii”;
  • În fiecare zi, în medie 2 copii pe ora au fost victime ale unei forme de abuz în familie sau în societate;
  • 1 copil din 2 (52,2%) se află în risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit datelor Eurostat;
  • 1 din 10 copii a mers la culcare flămând, iar peste 56.737 de copii sunt în sistemul de protecție specială, adică fără îngrijire părintească, potrivit unui studiu realizat de Wolrd Vision România;
  • Rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut de la 23% în 2002 la 16,4% în 2018, în timp ce media Uniunii Europene era de 10,6% anul trecut. 400.000 de copii sunt încă în afara sistemului de învățământ și 40% din adolescenții de 15 ani înțeleg cu greu textul pe care îl citesc și socotesc cu greu, potrivit unui raport UNICEF;
  • România era în 2016 țara membră a UE cu cea mai mare mortalitate infantilă: 7,6 decese la 1.000 nou-născuți vii, de două ori mai mare față de media UE, potrivit Institutului Naţional de Statistică;
  • România a înregistrat în 2016 cea mai mare rată din Uniunea Europeană privind nașterile mamelor adolescente, potrivit datelor Eurostat;
  • La sfârşitul lunii decembrie, erau 52 783 copii în sistemul de protecţie specială. Datele de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție (ANPDCA) arată că anual, în jur de 9000 de copii sunt părăsiți de părinții lor și sunt preluați de către stat, în servciile de protecție specială (fie în servicii de tip rezidențial sau servicii de tip familial);
  • În 2010, ANPDCA a înregistrat 11 200 de cazuri de violență împotriva copiilor (www.copii.ro), în 2015 peste 13 500 de cazuri, în 2016 peste 14 000 de cazuri, în 2017 au fost raportate mai mult de 15 386 de cazuri, iar în 2018, 15 253 de cazuri. Din totalul abuzurilor 14 035 de copii au fost abuzați în familie;
  • În 2018 un număr de 92 027 copii au păinții plecați la muncă în străinătate, potrivit Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție (ANPDCA). Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ), subordonate MENCS, colectaseră un număr de cazuri de aproape 3 ori mai mare, respectiv 212.352 copii. Estimările statistice din 2008, prezentate de UNICEF, indică la nivelul lunii august 2007 faptul că aproximativ 350 000 de copii, reprezentând circa 7% din totalul populaţiei 0-18 ani, aveau cel puţin un părinte plecat în străinătate. Dintre aceştia cei mai mulţi aveau doar tatăl plecat, respectiv aproximativ 157000 de copii, iar circa 67000 aveau doar mama plecată. De asemenea 126000 de copii aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate. Pe ansamblul populaţiei 0-18 ani, alţi circa 400000 de copii au experimentat la un moment dat în viaţă absenţa unuia dintre părinţi ca urmare a plecării acestuia la muncă în străinătate.

Studiile arată că, unele practici cum ar fi pedepsirea și disciplinarea copilului prin bătaie, nu sunt benefice dezvoltării copilului și nu respectă drepturile copilului.

World Vision România a lansat, în decembrie 2017, raportul de cercetare „De ce lovim copiii?” iar ceea ce a scos la iveală această radiografie a familiilor din ţara noastră arată că trăim în continuare într-o societate în care corecţiile fizice sunt considerate o formă de educaţie. Porivit acestui studiu doar 1 din 10 (9%) părinți români nu și-ar lovi niciodată copilul, 1 din 2 părinți (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului.

În cadrul ”End Violence Solution Summit” care a avut loc la Stockholm, 14 și 15 februarie 2018, un eveniment co-găzduit de Guvernul Suediei, Parteneriatul Global pentru a stopa violența împotriva copiilor și Alianța Globală WePROTECT, cu sprijinul și colaborarea Reprezentantului Special ONU al Secretarului General privind Violența Împotriva Copiilor, precum și al agențiilor relevante ale ONU, ONG-urilor și actorilor din sectorul privat a reieșit că educația parentală este cea mai importantă măsură pe care guvernele o pot lua pentru a preveni violența împotriva copiilor, în timp ce alte măsuri de intervenție în familie au mai degrabă un rol reparator.

Violența împotriva copiilor este considerată, în urma unui studiu, a treia cea mai importantă problemă socială după starea învățământului și sărăcia.

Pentru a avea părinți eficienți și copii fericiți este nevoie ca societatea civilă, comunitățile, mass media și inclusiv copiii să fie parte a unor măsuri care să ducă la prevenirea și combaterea violenţei împotriva copiilor, nu doar Statul.

România trebuie să-și respecte angajamentele luate în cadrul ”Parteneriatului Global Opriți Violența Împotriva Copilului”, reafirmându-și interesul pentru prevenirea violenței astfel încât să ocupe un loc meritoriu printre țările campioane ale acestei campanii.

Ignorarea suferințelor copiilor trebuie să înceteze! Este trist că în cazul băiețelului de 9 ani, ucis de o mamă la Cluj, nici comunitatea (rudele, vecinii, școala) și nici autoritățile publice nu au intervenit la timp. Este și mai grav cazul fetiței adoptate din Baia de Aramă, unde autoritățile locale nu au reușit din timp să gestioneze corect situația și să prevină nenumăratele abuzuri emoționale la care a fost supusă minora. Este inadmisibil și inuman ceea ce s-a întâmplat la Caracal cu Alexandra, fata răpită și ucisă sau la Galați, cu minora de 14 ani abuzată sexual.

 

Nu mai este timp pentru regrete, nu mai este timp nici măcar pentru scuze, este timpul să schimbăm ceva! Așadar, fiecare dintre noi trebuie să fie conștient că raportarea cazurilor de abuz, trafic, răpire este extrem de importantă pentru viața unui copil, precum și prevenirea, dar mai ales luarea de măsuri pentru sprijinirea copiilor victime.

Este nevoie de acțiune, mai mult decât strategii și vorbe. Avem nevoie să formăm competențe, să schimbăm atitudini și percepții ale părinților, familiilor şi comunităților astfel încât să promovăm un mediu pozitiv, în care copiii și tinerii pot să crească și să se dezvolte, să-și valorifice la maxim potențialul lor fizic și psihic nativ. Cu alte cuvinte, să contribuim la sprijinirea părinților, astfel încât violența împotriva copiilor să fie stopată, să sprijinim familiile în a-și susține copiii pentru a merge la școală. Dorim ca toți copiii să aibă acces la protecție, la o familie care să fie capabilă să-i hrănească, să-i educe și să-i sprijine în toate acțiunile lor.

Ne dorim să ne creștem copiii, astfel încât să înlăturăm discriminarea, segregarea, violența și să adaptăm legislația națională în acord cu legislația europeană și cu standardele Națiunilor Unite, ale Comisiei Europene și Consiliului Europei în acest domeniu.

Măsuri pe teremen scurt și mediu

O mare parte din responsabilitatea îngrijirii copiilor revine părinților, iar aceștia trebuie să fie sprijiniți. Este nevoie de a dezvolta unele programe naționale de educare a familiei începând din perioada timpurie a dezvoltării copilului, asigurându-se, astfel, intervenţia corespunzătoare, alături de instituţiile statului, în domenii deficitare precum: mortalitate infantilă, separarea copiilor de familie, abandon familial şi abandon şcolar, informare privind creşterea şi îngrijirea copilului, drepturile copilului.

Elaborarea de politici la nivel naţional şi local, a cadrului normativ privind crearea şi dezvoltarea sistemului intersectorial de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale, ca prioritate naţională. Cu alte cuvinte încurajarea cooperării între toate insituțiile care lucrează pentru și cu copii. Acest sistem integrat ar trebui să se adresează tuturor categoriilor de părinţi şi tineri, femei și bărbați, ca viitori și actuali părinți.

Flexibilizarea și adaptarea serviciilor destinate familiei şi părinţilor, în funcţie de necesităţile identificate la nivel de comunitate, incluzînd teme specifice precum, părinții copiilor adolescenți, părinții copiilor consumatori de droguri etc.

Crearea unor politici publice și a unor programe de susținere a părinților și a parentalității, centrat nu numai pe educaţia copilului ci şi pe îngrijirea şi protecţia acestuia, pe stimularea interesului pentru cultura familială şi pe ideea de incluziune socială. Aceste politici și programe ar trebui să fie deschise tuturor, inclusiv tinerilor, ca viitori potenţiali părinţi. Mai mult decât atât, sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă de promovare și de punere în aplicare a principiului egalității de șanse.

Promovarea în rândurile profesionitșilor și a părinților a bunelor tratamente pentru copii și a parentalității pozitive.

Selectarea și formarea resurselor umane din diverse sectoare în domeniul parentalității pozitive, capabile să presteze servicii de calitate pentru dezvoltarea abilităților şi competenţelor parentale la părinți/ reprezentanţi legali/persoane în grija cărora se află copilul şi viitorii părinţi, acoperind domeniile educație, protecție și sănătate.

Este nevoie de sprijinirea relațiilor sănătoase între copiii rămași acasă și părinții acestora aflați peste hotare. Totodată este important informarea părinților și sprijinirea lor în a conștientiza importanța delegării autorității părintești, în vederea respectării drepturilor copilului. Autoritățile, mass media, școala și întreaga comunitate trebuie să informeze și consilieze mai bine părinții privind obligațiile lor, implicațiile lăsării copiilor fără tutore legal sau să faciliteze procedura pentru părinții care au plecat deja.

Formarea continuă a profesioniştilor care lucrează cu părinții și copii.

S1

STRATEGIA 1: IMPLEMENTAREA ȘI APLICAREA LEGILOR

Majoritatea respondenților au declarat că activitățile și proiectele lor se bazează pe legea „interzicerea pedepsei însoțite de violența împotriva copilului de către părinți” și legea care „incriminează abuzul și exploatarea sexuală a copilului”.

La nivel național, Fundația SERA România a derulat programe pentru îmbunătățirea politicilor publice privind dezinstituționalizarea și reintegrarea copilului în familie, mecanisme independente de monitorizare a drepturilor copilului, interzicerea instituționalizării copiilor. De asemenea, Fundația SERA România a adus o contribuție semnificativă la modificarea legii privind protecția drepturilor copilului, lege care include inclusiv protecția copilului împotriva oricărei forme de abuz, neglijare și exploatare.

Fundația Terre des Hommes România a fost una dintre organizațiile ce au făcut parte din grupul de lucru care a contribuit la elaborarea Strategiei naționale de protecție și promovare a drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operațional de implementare a Strategiei Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului. Fundația Terre des hommes România a elaborat raportul „Drepturile copilului acum!” (Child Rights Now) care analizează evoluția drepturilor copilului și care aduce în atenție urgența măsurilor care trebuie luate pentru binele copiilor din România, inclusiv măsuri împotriva violenței și abuzurilor.

S2

STRATEGIA 2: NORME ȘI VALORI (GEN, SOCIAL, COMUNITATE)

Majoritatea respondenților au declarat că pun în aplicare activități legate de combaterea normelor restrictive și dăunătoare de gen și de combatere a normelor sociale restrictive și dăunătoare.

Iată câteva exemple:

  • Photo Voice Project – urmărește reducerea nivelului de discriminare a populației rome
  • Activități de informare privind combaterea discriminării de gen – acțiuni de sensibilizare a comunității locale prin intermediul marșurilor
  • Școala de sport cu caracter social – folosește sportul ca instrument pentru a preveni abandonul școlar, incluziunea socială și pentru a încuraja atitudini favorabile egalității de gen
  • Serviciile de educare parentală au scopul de a dezvolta abilitățile părinților și de a reduce violența în familie
  • Cursuri / seminarii privind prevenirea violenței în comunități
  • Acțiuni de advocacy pentru îmbunătățirea standardelor legale: filme create de voluntari, dezbateri, desfășurarea de sondaje de opinie cu privire la acțiuni, campanii de social media, concursuri în comunitate, creare și dezvoltare de spații și evenimente pentru toți copiii, distribuție de pliante informative, publicații în presa locală , conferințe și seminarii, zile ale porților deschise, conferințe de presă, interviuri în mass-media și TV, campanii pentru susținerea drepturilor copiilor cu dizabilități, inclusiv marșuri
  • Intervenții sociale de stradă
  • FICE-România a participat doi ani consecutive la campania internațională intitulată „19 zile de prevenire a activismului abuz și violență împotriva copiilor și tinerilor”
S3

STRATEGIA 3: MEDII SIGURE

Șaisprezece respondenți au declarat că desfășoară activități care previn violența. Șase respondenți susțin că au creat centre de zi. Aceste centre au, de asemenea, rolul de a preveni violența și exploatarea copiilor prin muncă, așa cum am menționat anterior despre Fundația „Sprijin Comunitar”. În aceeași situație se află și Fundația Star of Hope România, care a înființat doisprezece centre pentru copiii cu dizabilități și pentru copiii din familii defavorizate, în special din comunitățile de romi din regiunea de nord-est a României, Babadag și Ilfov.

Câteva exemple de activități sunt următoarele:

  • Activități care asigură un mediu sigur pentru copiii din serviciile lor rezidențiale, precum și pentru copiii cu risc de separare de părinți
  • Proiecte precum „Tineri educați – viitor sănătos” sau „Femeie.CLAR.Sat.Teatru” cu accent pe copii și părinți
  • Chestionare care analizează climatul școlar în ceea ce privește discriminarea și intimidarea
  • Proiecte precum „Stabilirea mecanismului de raportare și răspuns la situații suspecte de abuz” și „Raportarea și reacționarea la suspiciuni de abuz” , proiecte aparținând Organizației SOS Satele Copiilor
  • Activități de consiliere cu copii și părinții
  • Programe de sprijin educațional și integrare socială
  • Fundația Star of Hope România este una dintre puținele organizații din țară care își propune să înființeze și să dezvolte asociații de părinți ce au copii cu dizabilități. Din 1999, organizația a sprijinit împuternicirea părinților care au copii cu dizabilități, ajutându-i să se organizeze în asociații. Au fost create 10 asociații de părinți care au copii cu dizabilități. Fundația este inițiatorul și membrul fondator al Federației Organizațiilor Părinților care au Copii cu Handicap (F.O.P.C.D), o federație care reunește peste 2000 de părinți din regiunea nord-estică a României. Astfel, fundația a organizat numeroase conferințe și seminarii, cursuri de formare pentru consolidarea capacității organizatorice a asociațiilor de părinți, incluzând și teme privind prevenirea și combaterea violenței, a exploatării sexuale sau prin muncă.
S4

STRATEGIA 4: SUPORT PENTRU PĂRINȚI ȘI ÎNGRIJITORI

26 dintre respondenți au programe de educație a părinților și de susținere a părinților. De asemenea, 15 respondenți oferă sprijin grupurilor de comunități.

  • Organizația SOS Satele Copiilor desfășoară instruiri pentru asistenții sociali pentru ca aceștia să dobândească noi abilități și să dezvolte metode de lucru cu părinții
  • sunt organizate ”școli” (cursuri de educație parentală) ale părinților ce facilitează întâlniri ale părinților cu psihologul și asistentul social pe diverse teme de interes, sesiuni de consiliere individuală și de grup
  • Asociația Renaitre România are un program de educație parentală care se adresează familiilor cu copii între 0 și 3 ani
  • Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii – asigură programe de asistență parentală pentru dezvoltarea abilităților parentale
  • ”Academia profesorilor” facilitează întâlniri cu profesorii unde se dezvat diverse teme inclusiv violența în școală și familie etc
  • Periodic, cursurile sunt organizate pentru profesorii din învățământul preșcolar și ciclul primar, pentru a oferi informații și metode de lucru copiilor cu dizabilități sau copiii vulnerabili
S5

STRATEGIA 5: CONSOLIDAREA ECONOMICĂ ȘI A VENITURILOR

Majoritatea respondenților au declarat că nu desfășoară activități ghidate de această strategie. Doar 11 respondenți au declarat că dezvoltă unele activități economice conexe și 3 organizații au menționat transferurile de numerar.

Celelalte activități menționate sunt:

  • creșterea capacității antreprenorilor romi sau din alte grupuri vulnerabile; sprijinirea creșterii veniturilor și a activităților de antreprenoriat care vor crește nivelul de trai al celor care le realizează; promovarea de modele în rândul antreprenorilor romi
  • Instruiri despre tehnici și metode pentru găsirea unui loc de muncă și prezentarea la interviurile de angajare
  • Școli de afaceri pentru persoane cu un nivel scăzut de educație (de exemplu, Fundația Star of Hope România a înființat Focus Business School pe baza modelului suedez)
  • Medierea angajării prin intermediar între angajator și persoanele în căutarea unui loc de muncă

Organizația SOS Satele Copiilor România a desfășurat în perioada 2010-2014 un program care a oferit pentru micro subvenții pentru îmbunătățirea situației a 110 familii. Au fost semnate contracte cu familiile pentru atingerea obiectivelor stabilite, iar suma a fost virată treptat.

FSC are un program de burse sociale pentru tinerii defavorizați care este susținut din donații.

S6

STRATEGIA NR.6: SERVICII DE RĂSPUNS ȘI SPRIJIN

29 respondenți au declarat că folosesc „abordări de consiliere și terapeutice” și „intervenții care implică servicii de asistență socială”.

Tipuri de activități:

  • Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii – asistentul social oferă informații și îndrumări către organismele/instituțiile competente pentru beneficiari
  • Majoritatea centrelor de zi oferă intervenții care implică servicii de asistență socială pentru combaterea și prevenirea violenței atunci când apar astfel de cazuri. În anumite cazuri de raportare a violenței colaborează cu serviciile de asistență socială din comunitatea locală, cu poliția locală, cu departamentele de asistență socială sau cu DGASPC din județele respective.
  • Servicii de consiliere

Exemple de activități și proiecte:

  • Proiectul „Femeie.CLAR.Sat.Teatru” își propune să abordeze nevoia de acces la servicii de sănătate, consiliere socială și psihologică pentru femeile din comunitățile rurale și din Bacău.
  • Proiectul „Tinerii învață –un viitor sănătos” – a avut ca scop sprijinirea activităților educaționale nonformale pentru 1050 de copii și profesioniști
  • Fundația SERA România a înființat centre de educație, reeducare și integrare pentru copiii cu dizabilități, centre de îngrijire maternă pentru copiii aflați în dificultate, centre medicale psiho-sociale, centre pentru copii cu HIV pozitiv și grădinițe pentru copiii cu nevoi speciale. Datorită experienței lor unice, Fundația SERA România a fost selectată de Guvernul României pentru implementarea Programului de interes național pentru restructurarea instituțiilor de tip vechi (lucrări, achiziții și servicii) pentru închiderea a opt instituții pentru copiii cu dizabilități severe.
S7

STRATEGIA 7 : EDUCAȚIE ȘI ABILITĂȚI PENTRU VIAȚĂ

21 de respondenți desfășoară programe pentru prevenirea abandonului școlar și au declarat că oferă activități de instruire pentru dezvoltarea abilităților sociale și de viață. Doar 6 ONG-uri oferă programe pentru prevenirea violenței între parteneri în relațiile intime între adolescenți.

Majoritatea centrelor de îngrijire de zi ale ONG-urilor oferă programe pentru prevenirea abandonului școlar și activități pentru dezvoltarea abilităților de viață și integrarea socială.

Exemple:

  • Organizația SOS Satele Copiilor desfășoară activități pentru înscrierea copiilor la grădiniță și școală
  • Proiectul ”Art Terapie și Abilități de Viață Independentă” este un proiect ce a însumat 122 de copii, tineri, mame din DGASPC Sector 1 și Sector 4 București
  • FDP „Protagonisti în Educație” oferă activități de dezvoltare a abilităților de viață independentă, sprijin pentru integrarea pe piața muncii, soluții pentru locuințe temporare și gestionarea bugetului pentru locuințe pentru tineri
  • Fundația World Vision România a informat și a împuternicit Consiliul Consultativ pentru Copii cu privire la diverse forme de violență și au derulat, de asemenea, proiecte în care au implicat colegii și prietenii lor. Formele de violență abordate includ violența fizică, verbală, bullying, violența sexuală. Copiii din Consiliul Consultativ au efectuat o cercetare condusă de copii cu privire la impactul violenței asupra copiilor reflectate în mass-media. Ulterior, Consiliul Consultativ al Copiilor a solicitat Consiliului Național al Audiovizualului modificarea codului procedural.